Arhiva etichetelor: Cultura

Telephone

Lasă un răspuns

Sursa: Revista de Povestiri

de Elu Cubrela secțiunea Serial imaginar, Revista de Povestiri nr. 5

 

…la semnalul sonor, vă rugăm începeți înregistrarea. Pentru a salva, apăsați diez. Biiiip.

Saaaaaluuuut,

Suntem Elu… (pauză) … eeei, o să spun eu pentru toți! Deci: suntem Elu, Dănuț și Vlăduț și aceasta este căsuuuuța noastră! Vocală, nevocală, de fiecare dată când o să ne suni, noi o să fim acăsuță.
Acum, dacă ești tu, Dragule, să știi că asta e doar o înregistrare, noi probabil suntem în altă parte, nu aici în aparat. Dar ai putea să ne lași un mesaj drăguț. Dacă e altcineva și ne și aude, suntem aproape salvați, vocea noastră, a imaginarilor, începe să se facă auzită! Iar dacă ești o greșeală, nouă ne pare rău și ne-ar plăcea să te reparăm. Oricum, ai ajuns pe voci bune.
Iar acum, o să cântăm un cânte
…mesajul este prea lung. Vă rugăm să încercați din nou. La semnalul sonor…

Acest articol este disponibil în numărul 5 Revista de Povestiri. Pentru mai mult conținut, vizitați revistadepovestiri.ro sau cumpărați un o revista in variantă tipărită sau variantă digitală.

cum, cât, ce

Lasă un răspuns

Sursa: ivcelnaiv.ro

Te-am iubit, oh, cum te-am iubit.
Ca un râu care curge greșit
ducând cu sine, sus, la deal
iluzia amorului total.

Cât te-am iubit, tu poate știi.
Cât un barbat și doi copii,
unul rebel, unul cuminte
facuți cu tine dinainte

Ce te-am mai iubit, tu, dragă.
Ce poveste cât o sagă
se poate scrie pentru alții
din ale mele declarații

Dar ce folos, când tot ce am putut
e să-l conjug pe a iubi doar la trecut

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Herghelie, borangic și cafeaua la ibric

Lasă un răspuns

Sursa: Revista de Povestiri

de Elu Cubrela secțiunea Serial imaginar, Revista de Povestiri nr. 4

Dragule,

Îți scriu stând turcește. Nu înțeleg cum am putut fi atât de ignorantă și necomplicată până acum. În poziția asta, opțiunile sunt nelimitate. Trei la număr. Îți poți pune încheieturile peste genunchi, palmele în sus, și ești zen. Elu-zen. Te poți bâțâi în față și-n spate și primești (p-asta n-o înțeleg) o pungă cu miros de vopsea. Tare drăguț! Sau te poți ridica în mâini (eu nu pot) și zice lumea că ești smintalist.

Fetele turc beau cafea la ibric, un cuvânt tare frumos. Ele mai mănâncă sarailii, o prăjitură pe care am gătit-o și eu pentru Dănuț și Vlăduț și după ce-au mâncat au dat cuba și-au rămas lipiți. Băieții turc sunt mari negustori, mi-ar plăcea să-i văd încercând să-mi vândă o oglindă (zâmbiți, doar știți că sunt imaginară!)

În altă ordine de idei, întinde-mi și mie o mână, ba nu, un picior. Mă ridic de-aici și mă duc să mă interesez cum se joacă ruleta rusească cu pistoale cu apă. Vine vara!

Te pup,

Elu

Acest articol este disponibil în numărul 4 Revista de Povestiri. Pentru mai mult conținut, vizitați revistadepovestiri.ro sau cumpărați un o revista in variantă tipărită sau variantă digitală.

povestioare din desertul cu mult soare (3)

Lasă un răspuns

Sursa: ivcelnaiv.ro

un fluture cu imprimeu floral
cam aiurit şi supraponderal
ce răspundea la numele gilbert
făcu el ce făcu şi se pierdu-n deşert

norocu-i scoase-n cale o cămilă cu freză aurie
el profită şi o-ntrebă naiv – “scuzaţi… o florărie?”
din număratul paşilor, un pic cam deranjată
cămila îi răspunse destul de îmbufnată;

fluturele gilbert porni greoi în direcţia indicată
şi-n faţa unui cactus ajunse, cu fruntea asudată;
însă, ce crunt spectacol pentru privirea-i istovită
căci singura floare de cactus era proaspăt ofilită;

se prăvali-n nisip, căzu de pe picioare
murind îmbălsămat de razele de soare;
cactusul mormai – ia uite, ai naibii fluturi beţivani,
aştia nu ştiu c-avem deschis doar o data la 50 de ani?

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

De ce New York-ul doar pare romantic

Lasă un răspuns

Sursa: Cockaigne

New_York_City_Anca Tenea

De Anca Ţenea

Era Valentines Day și de data asta nu mă deranja deloc. De obicei înțep din privire toate baloanele roz, care apoi îmi închipui că se sparg pe fețele îndrăgostiților ieșiți în locuri publice să își sărbătorească intimitatea. Dar în ziua aia am rămas imună la toate inimioarele de pe străzi, pentru că erau străzile New York-ului. Eram – cum se poartă să spunem – zen, mă simțisem bine în locul în care trebuia să ajung pentru job, mă târâsem admirativă prin câteva muzee de artă, îmi cumpărasem chiloți și creme și eram fericită că pot să mă plimb singură pe străzile alea tari din filme.

Continuarea →

Pard. Leo Pard.

Lasă un răspuns

Sursa: Revista de Povestiri

de Elu Cubrela secțiunea Serial imaginar, Revista de Povestiri nr. 3

Dragule,

Abia așteptam să se facă mai și să-ți scriu. Am o super-idee! M-am gândit să fac și eu bani, să te mai ajut pe timp de crize. Ba mai mult, am și găsit ceva ce sigur mi-ar plăcea să fac în viață. Mă fac mascotă!

Sper că te bucuri din tot sufletul pentru mine. Fără consiliere profesională, fără master sau doctorat… eu și-așa pot fi orice. Mă bag într-un ursulete sau în vreo pisicuță (să-l prevenim pe Motanov, să nu cumva să mă curteze păcălit) și fac lumea fericită. Să vezi distracție. O să scoată copiii limba la mine, o să mă tragă de coadă, o să facem poze, pot să spun orice tâmpenioară că n-au de unde să știe cine e. Dănuț și Vlăduț o să-și facă prieteni noi iar oamenii mari o să mă adore că oricum ei te judecă numai după haine. Și cireașă pe înghețată, am și posibilitatea să avansez. Păi îți dai tu seama cum ar fi să mă ia la Disney? Chiar, pe tine, că ești mai fraieruț așa, cred că te-ar pune Pluto. Dar eu? Pentru ce zână să aplic?

Gandește-te. Te te te pup.

Elu

Acest articol este disponibil în numărul 3 Revista de Povestiri. Pentru mai mult conținut, vizitați revistadepovestiri.ro sau cumpărați un o revista in variantă tipărită sau variantă digitală.

o zi specială

1 Răspuns

Sursa: ivcelnaiv.ro

era o zi specială,
ziua în care soarele a răsărit
la patru cincizeci și unu,
apoi a căzut undeva, în mare, la opt fără cinci;
o zi cu totul specială ziua în care
vântul bătea dinspre sud
cu o viteză de douăzeci și opt de kilometri pe oră
măturând pașii de pe aleile parcului;
ce zi ieșită din comun –
la nivelul solului, temperatura atingea
32 de grade, încălzind ușor firimiturile
pe care porumbeii le înghițeau lacomi
la picioarele unui bătrân imobil ca un
automat de firimituri;
insolită zi,
am numărat șaizeci și trei de zâmbete
și două sute patruzeci și trei de fețe posace
defilând prin fața mea cu ocazia
acestei zile cu adevărat speciale
apoi m-am oprit din numarat,
și am continuat să te iubesc.

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Cu capul în norii altora

Lasă un răspuns

Sursa: Cockaigne

Cu-capul-in-norii-altora Ioana Vacarasu

De Ioana Văcăraşu

Stai întins în pat cu ochii mijiți la un tavan alb ca o planșă înainte de momentul de izbucnire a imaginației. Ar merge mai bine o cursă de nori cu personalitate multiplă în funcție de care să-ți psihanalizezi dorințele, așa, ca alternativă pentru număratul oilor. Oricât de suprarealist sună, există un artist care a făcut o pasiune din a  da viață norilor în încăperi din cele mai uitate de om și de Dumnezeu. Olandezul Berndnaut Smilde este autorul unor instalații (Nimbus) în care folosește fum, apă și lumină pentru a crea o natură atipică încărcată de energii divine și malefice deopotrivă. E complet paradoxal să umbli pe un parchet scârțâitor din care se ridică pereți galbeni și coșcoviți, să inhalezi un praf istoric și să te fii înconjurat de un miros greu de putregai în vreme ce deasupra capului tău se formează un nor pufos.

Continuarea →

mai multe sentimente, mai multe șanse de câștig

Lasă un răspuns

Sursa: ivcelnaiv.ro

la loz în plic,
ce mă oftic,
iar am pierdut
ce n-am avut;

de-acu’nainte,
pe cele sfinte
n-o să mai joc,
că n-am noroc;

de-acuma, zău
pe numele tău
le iau, şi de pierzi
tu ai tot ochii verzi;

la loz în plic
de pierzi, nu-i nimic
ţie-ţi convine –
mă ai pe mine.

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.