Sursa: ivcelnaiv.ro

copiilor din voi, care citesc acum, las tot ce am
și dac-o mai rămâne, cine știe cum, vreun dram
neîmpărțit, rămână dar la marginea cetății
ca un cadou accidental făcut fatalității

iubitei, ei îi voi fi dat deja, pe timpul vieții
și fructul, și sămânța, și floarea tinereții
și altele ce nu pot fi trecute pe nicio hârtie
în chip patetic, ca-n această poezie

despre înmormântat, nu vreau ca să se facă vreun alai
că nu sînt vizionar, artist al neamului sau crai
și vreau a sta nu cu picioarele-nainte
iară sicriul să mi-l faceți din cuvinte

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Sursa: ivcelnaiv.ro

în fiecare zi, mă dau în balansoar.
mă așez pe una dintre extremități
și pun în partea cealaltă ce am pe suflet.
dacă e tristețe, fiind un sentiment foarte dens,
oricât de mică ar fi, înclină balansoarul atât de mult
încât alunec în ea. dacă e bucurie,
fiind atât de sprintenă și vie
mă aruncă în al nouălea cer.
dacă pun pe cealalta parte a balansoarului poezie,
ea fiind usoara, o împrăștie vântul
iar eu răman în contact cu pământul.
dacă pe partea cealaltă te așezi tu
balansoarul se balansează frumos între da și nu

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Sursa: ivcelnaiv.ro

îngerul meu se îmbracase în alb imaculat
în vitrina pieptului aveam o inimă de admirat
nu ma mai săturam de lapte si miere
vântul dezmierda pânzele corăbiei mele

apoi ai plecat

îngerul meu e gri șobolan
spart e al inimii porțelan
laptele-i acru, mierea-i otravă
iar corabia mea e deja o epavă

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Sursa: ivcelnaiv.ro

nu mai știu ce zi era când am observat
că toate ceasurile din casă s-au defectat.
(firește, m-am panicat)
o fi zi? o fi noapte?
o fi țipat, or fi șoapte?
o fi ora neliniștii mele?
o fi soare, or fi stele?
om fi oare în al doișpelea ceas?
atunci, am auzit câteva zgomote
ca de ceas din camera copiilor.
m-am apropiat pâș-pâș și cu urechea lipită
de ușă, am început să ascult cum tic-tac cresc copiii noștri tic tac tic tac

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Sursa: ivcelnaiv.ro

ieri, la orele pranzului
am fost jefuit de câteva păreri de rău
de către o pereche de buze.
totul s-a petrecut atât de încet
încât am reținut toate semnalmentele:
erau două, zdravene, cărnoase
îmbracate în câteva șoapte de culoare
sinceră.
le-am sechestrat la domiciliul sufletului meu
și am lăsat organele să își facă datoria.

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Sursa: ivcelnaiv.ro

mă uit în ochii tăi
și văd
cum îmbătrânesc
clipă după clipă
clipire după clipire
ca și cum pleoapele tale
ar avea puterea să modeleze
plastilina din care sînt făcut.
odată cu fiecare clipire sînt
mai bătrân cu o clipă
mai frumos cu o clipire
mai căprui cu o secundă

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Sursa: ivcelnaiv.ro

cad cărămizi din mine,
mă doare un crenel
prin ochiul orb, eu, timpul
nu îl mai văd, dar el

nici n-are milă –
mă plouă și mă vânt.
iar trecătorii-n silă
mi-aruncă vreun cuvânt

sînt bântuit de păsări
ca niște gânduri negre
ce mi-au umplut mansarda
de prevestiri funebre

am ruginit la tâmple
speranța mi se curmă
aștept să se întâmple
minunea de pe urmă.

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.

Sursa: ivcelnaiv.ro

întotdeauna când auzim de extratereștri,
privim în sus,
undeva în afara Pământului,
când de fapt ar trebui să realizăm odată
că cei care nu se înțeleg,
deși vorbesc aceeași limbă, sîntem noi.
cei care eșuează în a înțelege rasa umană
în ciuda eforturilor depuse de cercetătorii britanici
sîntem tot noi.
cei care se apropie de Pământ cu intenții dușmanoase
nu sînt îmbrăcați în verde și nu au antenuțe.

Pentru mai mult conținut, vizitați ivcelnaiv.ro si cumpărați volumul „Uibesc”.